Gulie
GULIE
Gulia (Brassica oleracea var. gongyloides) este o legumă cu o aroma dulce și delicată, între ridiche și varză, cu un conținut bogat în vitamina C și potasiu. Deși pare a fi o rădăcinoasă care crește în pământ, gulia de fapt se dezvoltă la suprafața solului. Este o leguma vitalizantă si foarte dietetică.
Prin conținutul său caloric scăzut este indicată în dietele de menținere a siluetei sau de slăbire. Ajută la stabilizarea nivelului glucozei în sânge – utilă în controlul diabetului. Elimină apa din organism – indicată în edeme. Ajută la vindecarea infecțiilor virale, în bronșite, tuse, angine. Conține glicosinolați – substanțe care inhibă captarea iodului de tiroidă consumul guliei fiind nerecomandat la persoanele cu probleme tiroidiene.
ISTORIE
In conditiile din tara noastra, gulia se cultiva exclusiv prin rasad. Numai in cazuri foarte rare, in alte tari se seaman direct in soluri tarzii, in asociatie cu morcovul timpuriu.
Gulia este o planta cunoscuta de multa vreme in cultura. Se presupune ca varza pompeiana, despre care vorbeste Plinius ar fi una si aceeasi planta cu gulia. In decursul timpului in urma lucrarilor de selectie, gulia s-a schimbat destul de mult, obtinanadu-se numeroase soiuri, aflate azi in cultura. In prezent se intalneste in toate regiunile de pe glob, in care se cultiva si celebrele varietati de varza fiind apreciata ca o leguma valoroasa din punct de vedere alimentar. Cel mai mult se cultiva in tarile din centrul si vestul Europei. In tara noastra se cultiva mai mult in zona Transilvania si Banat, precum si in jurul oraselor mai mari din celelalte regiuni. Consumul de gulii, in zonele rurale este din pacate destul de redus. Aceasta leguma merita sa fie extinsa ca si cultura, intrucat este tot mai des ceruta in magazine, dar si pentru export.
Folosire: Gulia este o leguma foarte valoroasa din punct de vedere alimentar. In afara de consumul in stare cruda, guliile au o larga intrebuintare in arta culinara. Se remarca, din acest punct de vedere, supele de gulii (cu smantana), mancarea de gulii (cu friganele, ochiuri, friptura, etc), guliile umplute cu carne si orez (la fel ca ardeii), gulii rase cu sos alb si alte preparate. Este de mentionat faptul ca mancarurile de gulii se prepara neacrite (fara otet, bors sau bulion). Cu toate acestea sau din cauza aceasta, ele sunt foarte mult apreciate in multe tari.
VALORI NUTRITIONALE
Gulie – valori nutritionale pentru 100 g:
Calorii – 27 kcal, Carbohidrati – 6.2 g, Proteine – 1.7 mg, Lipide total 0.1 g, Apa 91 g;
Calciu – 24 mg , Fier – 0.4 mg , Magneziu – 19 mg , Fosfor – 46 mg , Potasiu – 350 mg , Sodiu – 20 mg , Zinc – 0.03 mg , Cupru – 0.129 mg , Seleniu – 0.7 μg;
Vitamina A 36 IU – Vitamina C 62 mg – Vitamina E 0,48 mg – Vitamina K 0.1 μg – Riboflavina 0,02 mg – Niacina 0,4 mg – Vitamina B6 0,15 mg – Folat 16 μg- Colină 12.3 mg
UTILIZARE MEDICINALA
Utilizare medicala gulie :
Gulia cruda este bogata in fibre, oferindu-ti 5 grame de fibre la fiecare portie de 135 de grame (cam o cana). De asemenea, gulia este plina de vitamina C, oferind 140% din valoarea zilnica recomandata, la o cana.
- sustine sanatatea sistemului digestiv
- ajuta la controlul greutatii
- ajuta muschii sa functioneze optim
- mentine tensiunea arteriala la valori optime
- te ajuta sa ai oase puternice
- contribuie la o vedere mai buna
- mentine metabolismul sanatos.
Studiile au aratat ca prin faptul ca are un continut mare de antioxidanti, gulia este un aliat puternic in lupta contra inflamatiei si diabetului . Chiar daca exista diferite tipuri de gulie disponibile pe piata, studiile au aratat ca gulia rosie contine aproape dublul cantitatii de antioxidanti fenolici si prezinta efecte puternice antidiabetice si antiinflamatoare.
Cel mai bine este sa o cumperi de la inceputul toamnei si pana primavara, insa in unele supermarketuri, gasesti gulie tot anul. Alege o gulie cu un bulb care sa nu fie crapat si care sa aiba frunzele nepatate, imaculate. Bulbul guliei ar trebui sa aiba, la modul ideal, 7,5 – 10 cm in diametru.
Valorile nutritionale si utilizarile medicale sunt extrase din carti, articole sau studii publicate si sunt orientative. Pentru utilizarea acestora in scop medical va rog sa va adresati medicului sau nutritionistului.